Centrul de Studii Transilvane

Despre noi

CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE
Câteva repere istorice

Centrul de Studii Transilvane este un institut de cercetare și editare de publicații științifice aflat în structura Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, care îşi are originile în epoca interbelică, sub forma Centrului de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania, înfiinţat în 1942 în cadrul Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj, aflată, în acele vremuri, în refugiu la Sibiu. În 1944, Centrul a fost transferat la Cluj, unde sub coordonarea savantului Silviu Dragomir a contribuit la întocmirea documentaţiei necesare delegației României la Conferința de Pace de la Paris, pentru a apăra și justifica drepturile istorice ale țării noastre asupra Transilvaniei. Activitatea de sine stătătoare a Centrului de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania a încetat în 1948, prin includerea sa, alături de alte entități de cercetare, în cadrul Institutului de Istorie și Filozofie al Academiei Republicii Populare Române, Centrul fiind, în fapt, desfiinţat prin acest act. În scurta sa perioadă de existență, vechiul Centru de Studii Transilvane a tiparit 26 de cărți, într-un tiraj de circa 100.000 de exemplare (în limbile franceză, germană și engleză), precum și câteva tomuri din periodicul Revue de Transylvanie.

În 1991, Centrul a renăscut ca departament clujean al Fundaţiei Culturale Române, condusă la vremea respectivă de scriitorul Augustin Buzura. Reînființarea sa a beneficiat de sprijinul nemijlocit al savantului David Prodan, printre puținii aflați încă în viață dintre specialiștii de vârf colaboratori ai fostului Centru, de implicarea necondiționată a unor universitari clujeni, între care prof. Liviu Maior, care a și devenit întâiul său director. 

Profitând de noua libertate de exprimare, de dispariţia constrângerilor ideologice, de deschiderea spre mediile ştiinţifice internaţionale, institutul s-a remarcat printr-o activitate intensă, concretizată prin publicarea trimestrială și la zi a Transylvanian Review (continuatoarea publicației Revue de Transylvanie), prin editarea a sute de cărţi, majoritatea în limbi străine, prin organizarea a zeci de conferinţe internaţionale, cu participarea unor nume sonore ale cercetării istorice occidentale. O caracteristică a Centrului de Studii Transilvane este deschiderea spre multidisciplinaritate, valorificarea unor informaţii, metode, abordări provenite din alte ştiinţe. Au fost derulate astfel, de-a lungul timpului, programe de cercetare în cadrul cărora s-au abordat subiecte de istorie socială, istoria minorităţilor, istorie culturală, a mentalităţilor etc., din Evul Mediu până în zilele noastre.

Un loc special în activitatea Centrului îl are deschiderea spre comunitate, promovarea celor mai recente rezultate ale cercetării științifice în afara cercului restrâns al specialiștilor. Se remarcă, aici, atenția acordată tinerelor generații prin organizarea concursului Școala Ardeleană, adresat elevilor de liceu din întreaga țară. În cadrul celor cinci ediții desfășurate până în prezent, în țară, elevii fiind invitați să compună eseuri despre evenimente și personalități marcante ale istoriei naționale.

În aprilie 2007, Centrul de Studii Transilvane a trecut în structura Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. 

Centrul și-a orientat activitatea în două direcții principale: una de cercetare științifică pe tărâm istoric, demografic, filologic, istorico-literar, artistic etc. și alta de valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii, prin publicații periodice proprii și prin cărți. În același timp, Centrul organizează anual manifestări științifice de prestigiu, sesiuni de comunicări și mese rotunde cu participanți din țară și de peste hotare (adesea în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai” și cu Institutul de Istorie George Bariț” al Academiei Romane), precum și întâlniri cu reprezentanții românilor din Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova.

Activitatea de cercetare a membrilor Centrului s-a orientat spre teme importante, prioritare pentru descifrarea trecutului și prezentului Transilvaniei: demografie istorică, familie și societate, biserică și națiune, rolul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice), instaurarea regimurilor comuniste în Europa, istoricul și situația prezentă a minorităților în România (cu specială privire asupra Transilvaniei), profilul cultural-artistic al spațiului transilvan etc.

CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE
Activitatea editorială

Centrul publică cu regularitate lucrări referitoare la istoria și cultura României în general și ale Transilvaniei în special. Cărţile, monografiile, culegerile de studii etc. apar fie ca titluri de sine stătătoare, fie în cadrul unor colecţii: Bibliotheca Rerum Transsilvaniae – cărți cu subiecte referitoare la istoria, cultura și civilizația Transilvaniei; Punct/Contrapunct – lucrări cu caracter interdisciplinar, îmbinând elemente de istorie, dar și de literatură, filosofie, artă, etnografie etc., cu referire la spațiul românesc în general și la cel transilvan în special; Oameni care au fost – cărți dedicate unor personalități ale culturii românești din trecut; Documenta – culegeri de documente relevante pentru istoria României și a Transilvaniei; Interferențe – volume consacrate minorităților etnice din spațiul românesc.

Unele dintre aceste cărți au reținut în mod special atenția publicului. Un asemenea exemplu este Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, András Magyari (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. I-III, cu trei ediții în limba română; varianta în limba engleză, The History of Transylvania, a apărut în două ediții. Varianta în limba engleză a fost atât de apreciată în străinătate, încât Institutul Cultural Român, în urma unui parteneriat încheiat cu Academia Română în octombrie 2020, a obținut dreptul de a tipări o nouă ediție, care a fost, într-o primă fază, distribuită în 250 de biblioteci din Europa și America de Nord.

De o primire la fel de bună se bucură, în rândul specialiștilor, cele cinci volume apărute până acum ale cărții Monarhia Habsburgică (1848-1918) – volumul I. Dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic, forța armată; volumul II. Popoarele Imperiului, vol. III. Problema națională, volumul IV. Problema confesională apărute în 2020-2021 în colaborare cu editura Polirom. Aceste cărți, coordonate de prof. Rudolf Gräf, fac parte dintr-un proiect în șase volume care intenționează să sintetizeze monumentala lucrare Die Habsburgermonarchie 1848-1918, apărută în douăsprezece volume, între 1973-2018, sub patronajul Academiei Austriece de Științe. Acest proiect editorial este menit să ofere publicului românesc o bogăție de informații inedite despre funcționarea Monarhiei Austro-Ungare și despre impactul acesteia asupra spațiului transilvan. Semnalăm, de asemenea, dintre lucrările recent apărute, Ioan Bolovan, Melania-Gabriela Ciot (coord.), Românii şi România în context european : Istorie şi diplomaţie : omagiu profesorului Vasile Puşcaş (la împlinirea vârstei de 70 de ani) precum și Alexandru Șimon, Centrul de Studii Transilvane 1991-2021 (în colaborare cu editura Școala Ardeleană). Cărți precum cele mai sus menționate dovedesc faptul că editura Centrului de Studii Transilvane reușește să ofere, în ciuda resurselor limitate, lucrări fundamentale, de referință, indispensabile tutror celor care caută să înțeleagă chestiuni generale sau particulare referitoare la istoria spațiului românesc.

CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE
Galerie foto
CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE
Transilvanian review

Una din cele mai valoroase contribuţii ale Centrului de Studii Transilvane la istoriografia românească este revista Tranylvanian Review. Revista, publicată exclusiv în limbi de circulaţie internaţională, apare trimestrial, începând cu anul 1991, fără întreruperi sau întârzieri (în ultimii ani, alături de cele patru numere anuale, au fost publicate și câte două suplimente). Revista beneficiază de o foarte bună vizibilitate la nivel internaţional, în biblioteci sau ca resursă electronică, fiind inclusă în baze de date internaționale prestigioase: Clarivate (ISI), SCOPUS, EBSCO, CEEOL, ERIH Plus.

Revista își propune să pună în valoare cercetările istoricilor, etnologilor, sociologilor, lingviștilor, ale căror preocupări sunt centrate mai ales pe studierea spațiului transilvan, ca parte integrantă a României. Transilvania, ca provincie românească, a fost și este în centrul a numeroase și constante preocupări istoriografice. Obiectivul propus îl reprezintă „radiografierea” Transilvaniei, sub toate aspectele sale, istoric, artistic, cultural etc. În acest scop, pentru a acoperi mai bine complexitatea spațiului transilvan, atenția acordată studiilor de istorie a fost însoțită de deschiderea spre cercetări de etnografie, sociologie, literatură, artă, demografie, filosofie etc.

CENTRUL DE STUDII TRANSILVANE
Publicația de carte

Cât privește publicația de carte, au fost consacrate cinci colecții:

      • Vechea Bibliotheca Rerum Transsilvaniae
      • Documenta
      • Oameni care au fost
      • Interferențe
      • Punct/Contrapunct.

De asemenea, sunt publicate și alte cărți, în afara colecțiilor amintite. Printre cei care au publicat cărți sau au colaborat la Transylvanian Review se află personalități marcante ale istoriografiei și culturii românești și universale.

O simplă enumerare a câtorva nume este, credem noi, semnificativă pentru prestigiul și profilul diversificat al preocupărilor Centrului de Studii Transilvane: Keith Hitchins, Glenn Torrey, Stephen Fischer-Galati, Paul E. Michelson, Moshe Carmilly-Weinberger, Ernst Christoph Suttner, Cristoph Machat, Horst Fassel, Friedrich Heyer, Jean Nouzille, Cesare Alzati, Francesco Guida, Antonello Biagini, Pasquale Fornaro, Jean-Jacques Heirwegh, Harald Heppner, Eugenio Coseriu, Dinu Adamesteanu, Nicolae Balota, Norman Manea, Gellu Naum, Eugène Ionesco, Gelu Ionescu, Adrian Marino, Camil Muresanu, Andrei Marga, Pompiliu Teodor, Gheorghe Platon, Augustin Buzura, Dan Berindei, Serban Papacostea, Mircea Pacurariu, Nicolae Breban, Mircea Anghelescu, Nicolae Edroiu, Marius Porumb, Paul Niedermaier, Florin Constantiniu, Petru Cretia etc.